03.07.2019
Tulburarile de ritm cardiac (numite si aritmii cardiace) se datoreaza functionarii inadecvate a sistemului electric al inimii determinand batai cardiace prea rapide, prea lente sau neregulate. Acestea pot sa apara pe cord structural normal, secundar unor anomalii electrolitice sau in contextul unei boli cardiace preexistente (cardiopatie ischemica, valvulopatii severe, etc).
In functie de frecventa cardiaca acestea se clasifica in tahicardii (frecventa cardiaca >100bpm) si bradicardii (frecventa cardiaca <50/min).
Bradiaritmiile se datoreaza unui deficit in generarea impulsurilor electrice (boala de nod sinusal) sau unei tulburari a conducerii acestora la nivel ventricular (bloc atrioventricular de grad 2 sau 3).
Tahiaritmiile se impart in functie de originea lor in ventriculare (tahicardie ventriculara, flutter ventricular, fibrilatie ventriculara) si supraventriculare (fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie atriala si tahicardie paroxistica supraventriculara).
O categorie aparte o reprezinta extrasistolele (batai cardiace premature) care de obicei apar in context de efort fizic intens, stress sau consum de substante stimulante (de tipul cafelei sau bauturilor energizante) si rareori sugereaza o problema grava.
Aritmiile cardiace pot fi asimptomatice – fiind descoperite incidental in cadrul unor examinari de rutina, sau pot provoca semne și simptome deranjante - uneori chiar amenințătoare de viață. Manifestarile clinice cel mai frecvent intalnite sunt:
- palpitatii
- lipsa de aer
- durere toracica
- oboseala
- ameteli
- tulburari de echilibru
- sincopa (pierderea de scurta durata a starii de constienta)
Diagnosticul tulburarilor de ritm cardiac presupune in mod obligatoriu efectuarea unui examen clinic (anamneza si examen obiectiv) si a unei electrocardiograme (ECG) in 12 derivatii. Pe langa acestea pot fi necesare si alte investigatii precum:
- monitorizare holter ECG (de la 24h pana la 7 zile)
- test de efort standardizat
- testul mesei inclinate (tilt test)
- studiu electrofiziologic
Tratamentul tulburarilor de ritm cardiac presupune adoptarea unui stil de viata sanatos alaturi de terapii farmacologice si interventionale. Corectarea (non-farmacologica si farmacologica) tuturor factorilor de risc cardiovascular este esentiala pentru un ritm cardiac normal. De asemenea se impune cura patologiilor care pot genera tulburari de ritm cardiac.
Tratamentul farmacologic al aritmiilor depinde de tipul acestora si intensitatea simptomelor. In cazul unui raspuns nefavorabil sau a intolerantei la tratamentul medicamentos se poate recurge la tehnici de ablatie cu radiofrecventa (in cazul tahicardiilor) sau la implantarea unor dispozitive cardiace de tipul stimulatoarea sau defibrilatoarealor cardiace (in cazul bradicardiilor sau aritmiilor amenintatoare de viata).